Si iarasi ma intorc la blog-ul meu. Am momente cand imi aduc aminte de el ,dupa lungi perioade de uitare...Drept care sunt sigur ca nu voi avea niciodata un blog citit ,dar e ok atat timp cat eu decid asta.
Astazi vreau sa scriu despre asta. Puterea de a decide.
Cand m-a intrebat vreodata cineva in ultimii ani "ce vrei sa faci in viata?" ,i-am raspuns senin : vreau sa aleg. Consider ca puterea de a decide iti poate implini aspiratiile si visele ,chiar daca deciziile nu au fost intotdeauna cele mai stralucitoare (nu stralucite). Uite ,sa va dau o mostra din viata mea, asa cum mi-o doresc pe la 35 de ani :
E luni dimineata. Ma trezesc la 7.30. Nu pentru ca am fost obligat. Ma puteam trezi si la 9 ,dar am preferat mai devreme ca sa nu ma grabesc ,sa nu ma imbrac la minut ,sa nu uit sa iau micul dejun ,sa nu pierd buletinul meteo. Am DECIS asta ,nu am fost fortat sa o fac.
Plec la job. Iau autobuzul. Nu pentru ca nu am alt mijloc de transport ,ci pentru ca e mai sanatos si mai ecologic. In spatele blocului ma asteapta o masina frumoasa pe care o folosesc doar uneori. Am DECIS sa iau autobuzul ,nu l-am luat din lipsa de alternativa.
Ajung la servici. Am un cabinet cochet de medicina de familie intr-un cartier placut. Da ,sunt medic de familie. La rezidentiat am luat 840 de puncte. Puteam sa iau si cardiologie ,dar am preferat medicina de familie. A fost DECIZIA mea ,nu am fost fortat de imprejurari sa o iau.
Dupa job ma duc sa-mi iau copii de la scoala si gradinita. Se descurca si singuri ,dar vreau sa ii duc la Zoo. Nu am o sotie neglijenta care nu se ocupa de ei si mi-i lasa pe cap. Am DECIS sa petrec mult timp cu copii mei.
Ajungem la piata. Am bani si de un magazin mai chic si cu loc de parcare ,dar prefer piata clasica. Aici produsele sunt mai proaspete ,si cumparaturile sunt in sine o mica aventura. E DECIZIA mea.
Acasa in sfarsit! Gatesc. Da ,puteam comanda ceva ,exista bani pentru asta. Dar imi place sa gatesc. Cei din jur adora felurile mele de mancare si mie imi place sa fiu laudat. E doar...DECIZIA mea.
Seara ,cand toti fac diverse ,dupa ce ma sigur ca sotia mea nu vrea sa iesim undeva sau nu are planuri cu mine ,ma apuc sa ma joc pe computer un joc din 1994. Nu duc lipsa de prieteni sau de bani sa ies....pur si simplu am DECIS ca in seara asta sa ma relaxez in felul asta.
Cam asa imi doresc sa fie peste 10 ani. Va fi greu ,dar bucuria de a sti ca poti duce o viata simpla pentru ca vrei si nu pentru ca esti constrans de esecurile vietii tale imi va mangaia orgoliul chiar daca nu voi folosi masina aceea scumpa sa ajung la servici ,chiar daca nu voi fi acel cardiolog important ,chiar daca nu voi avea 2 bone si vom manca in fiecare seara la restaurant...Voi sti ca pot ,dar decid sa nu :)
marți, 22 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)


Mda..cum bine se spune, in viata a alege o varianta, o teorie, un principiu, inseamna a o exclude pe celalalta. Observ inclinatia ta spre o traiectorie bine gandita dinainte, de parca, noi, oamenii putem sa ne decidem singuri viitorul. De fapt cred ca de multe ori ne credem stapanii vietii pana cand viata si traiectoria ei se schimba, de multe ori..invatam lectii si ajungem in locuri, sau cunoastem oamenii...care ne fac sa gandim, sa fim, sa simtim altfel..Cred ca viata e un film, actorii suntem noi, iar regizorul este Dumnezeu...
RăspundețiȘtergereIn fine, felicitari pentru ca ai reusit sa iei cu o nota mare examenul de rezidentiat,(greul de acum incepe) , felicitari pentru masinuta pe care ti-ai luat-o in iulie, felicitari pentru iubita pe care o ai si pentru familia in care te-ai nascut...felicitari pentru ca esti un om care gandeste! Vei avea tot ce-ti doresti, daca cu adevarat simti ca asta iti doresti....pana una, alta sa stii ca de ex eu iti citesc blogul Craciun fericit si multa sanatate! 'Alexandra
...fiecare dintre noi, am sperat si continuam sa speram...
RăspundețiȘtergere"Speranta nu moare niciodata"!!!!
de la 533 la 840 e cale lunga..multa bafta next year!
RăspundețiȘtergere